Ciprian-Titi Stoica, deputat AUR de Timiș: cine ne poate răspunde la întrebările legate de noul radar meteorologic din Timișoara?

490 de metri= 7 minute de plimbare din fața Institutului de boli cardiovasculare din Timișoara, se afla Centrul meteorologic din Timișoara și unde mâine, 16.04.2024, se preia noul radar meteorologic de la Timisoara. Acesta a fost modernizat prin PNNR și înlocuiește vechiul radar, care a fost operațional în ultimii 20 de ani iar oficialii ne asigura că acest radar va duce la o creștere a preciziei prognozelor meteo și a avertizărilor now casting (prin imagini).

Investiția se referă la achiziția unor sisteme cu dublă polarizare, incluzând dezvoltarea și implementarea unui sistem centralizat de colectare, prelucrare și diseminare a datelor radar, achiziția și instalarea generatoarelor de rezervă pentru asigurarea energiei electrice. Acestea vor fi instalate pe şapte turnuri noi, pe terenurile aflate în administrarea Administrației Naționale de Meteorologie (ANM) din: București-Băneasa, Medgidia, Bârnova, Bobohalma-Târnăveni, Craiova-Cârcea, Oradea-Dealul Vântului, Timișoara. Dar,apare o mare intrebare:

Veți întreba care e legătura între Institutul de boli cardiovasculare și noul radar meteo care are dubla polarizare si sunt de doua ori mai puternice decât cele vechi. Orice elev de liceu cu minime noțiuni de fizica va da răspunsul: amplasarea la 490 de metri față de un spital de boli cardiovasculare este anormal cu atât mai mult cu cât se cunosc implicațiile electromagnetice asupra organismului uman. Pacientul român contează sau nu? Medicii, asistenții, personalul auxiliar, contează sau nu? Cine a dat aceste aprobări și de ce nu se ține cont de implicațiile care pot apărea?

Radarul meteorologic este un echipament de radiolocație care emite microundeelectromagnetice și folosește reflexia lor pe anumite obiecte, precum norii, pentru adetermina poziția și distanța lor față de antena radar. Radarul trimite un impuls de energie electromagnetică în atmosferă. Dacă acea energie interacționează cu ceva din mediul înconjurător, aceasta va reflecta energia înapoi la radarul meteorologic. Astăzi, majoritatea radarelor folosesc efectul Doppler și au polarizare duală. Un radar Doppler determină dacă mișcarea este îndreptată înspre radar sau în sens opus. Polarizarea duală este o combinație de design radar și algoritmi software care ajută la identificarea tipului de precipitații. La noi ar trebui să se lucreaze cu benzile W, K și X dar din informațiile pe care le avem acest nou radar este produsul concernului american Lockheed Martin, fabricantul radarului de mare putere Doppler. Noul radar meteorologic este dual polarimetric în bandă S.
De pe surse aflăm ceva deosebit de interesant: ca acest noul radar face parte dintr-o reţea amplasată în toată ţara. Administraţia Naţională de Meteorologie a cheltuit suma de 246 milioane de lei pentru aceste achiziţii, prin Fondul de coeziune, prin intermediul Uniunii Europene.

Ținând cont de ce ne spun sursele, aflăm că îndeplineşte o dublă calitate: meteorolgic şi militar, cumparate de la concernul american Lockheed Martin. Firma este unul dintre cei mai mari producători de armament din lume. Cinci dintre ele au destinaţii strict militare, iar celelalte cinci au dublă calitate, adică militar şi meteorologic.

Acest radar Doppler poate detecta chiar şi lăcuste, dar şi avioane “invizibile”. Sistemul de comunicare a datelor este via satelit, ceea ce face ca informaţiile să fie transmise în mod direct la sediul central al INMH, din Bucureşti. Practic, prin satelit, informaţiile ar putea fi transmise oriunde pe glob în câteva fracţiuni de secundă. Performanţele radarului sunt remarcabile. Pe toată raza de acţiune, de 200 kilometri, aparatura poate detecta orice, de la lăcuste şi păsări, până la avioane şi fronturi multiple de nori.

Mai mult, zonele de detecţie ale radarelor româneşti s-ar „întâlni” cu cele ale radarelor FPS-117 din Turcia, una dintre membrele NATO. În acest fel, Organizaţia Atlanticului de Nord şi-ar asigura tot flancul estic, susţinut până la aderarea României doar de către Turcia şi Polonia.

Cine ne răspunde la întrebări?

Mulțumiri doamnei doctor Mihaela Cuțui pentru sprijinul oferit privind aceasta temă.